Arhive lunare: februarie 2020

Azi la ora 18 30 are loc vernisajul expozitei Eminescu si Caragiale in viziuni contemporane

Publicat pe de

Azi la ora 18 30 are loc vernisajul expozitei Eminescu si Caragiale in viziuni contemporane.

Expozitia este gazduita de cladirea Eminescu Offices, str Mihai Eminescu 108 si reuneste lucrari semnate de artistii:: Elenia Margot Baranga, Adrian Branea, Ioana Badea, Angela Berneanu, Corina Chirilă, Constantin Popa, Cezar Secrieriu, Alexandru Zană – pictură și Alin Caracaș și Nicolae Popa – sculptură

Expozitie de arta Eminescu si Caragiale in viziuni contemporane

Publicat pe de

„Luceafărul poeziei româneşti“ sau „poetul nepereche“. Aşa a fost numit, de-a lungul vremii, Mihai Eminescu (1850-1889), cel care a stârnit o adevărată revoluţie în literatura română. Acum, la 125 de ani de la moartea sa, există centre de studii eminesciene, dar şi profesia de eminescolog, iar opera sa a fost si este sursa de inspiratie pentru artisti.
Ion Luca Caragiale (n. 1/13 februarie 1852 Haimanale, județul Prahova, Țara Românească, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, România – 9 iunie 1912, Berlin, Imperiul German) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român. George Călinescu îl considera a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

În ianuarie s-au împlinit 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, iar în februarie 168 de la nașterea lui Caragiale, poetul și dramaturgul-cronicar ce au dat o altă dimensiune spațiului bucureștean. Eminescu este și azi, chiar dacă anumite voci izolate contestă acest lucru, poetul reprezentativ al sufletului românesc, cel în ale cărui versuri ne regăsim iubirile, dragostea de natură, istoria și legendele. Piesele lui Caragiale sunt puse în scenă în cele mai importante teatre din țară. Suntem uimiți să vedem cât de actuali sunt ei azi. De aceea Galeria ATUT s-a gândit să organizeze o expoziție dedicată celor doi. Și ce alt loc ar fi fost mai bun decât eleganta clădire de birouri de pe strada Mihai Eminescu. Această expoziție intenționează să fie altceva decât evocările festiviste sau rigide ale manualelor școlare.
Au răspun invitației noastre 10 pictori și 2 sculptori. Sensibilitatea specifică artiștilor i-a făcut să se îndrepte mai mult spre universul eminescian, dar nu au rezitat nici zâmbetului sarcastic al lui Caragiale. Constantin Popa și Corina Chirilă s-au îndreptat spre poezia eminesciană mitică. Din tablourile Ioanei Badea ne privesc dulcile și blondele iubite ale lui Eminescu, un ochi uriaș, poate cel al Demiurgului sau poate hăul genunilor primordiale ilustrează concepția sculptorului Alin Carcaș despre poezia conceptuală a lui Eminescu. Alexandru Zană, Angela Berneanu și Elenia Baranga recrează atmosfera saloanelor bucureștene pe care la frecventa la sfârșit de veac Caragiale. Cezar Secrieriu, originar ca și Eminescu din partea de nord a Moldovei ne invită în pădurea de argint și de aramă. Datorăm Ruxandrei Pascu o imagine inedită a unui alt element specific universului său poetic – marea. Zâbetul lui Caragiale, când bășcălios când melancolic, acuzator sau doar critic, plutește peste tabloul abstract al lui Adrian Branea.